Caragiale – Directorul
ianuarie 30, 2012
De sarbatori, Teatrul Regina Maria din Oradea a facut furori…
Parasind a lui estrada, Teatrul a coborat in strada,
Dand direct la privitori, rolul de a fi actori.
Scrisoarea este pierduta, santajul este inca-n viata,
Cautarea e ceruta ! Comedia, inceputa…
Fericit de asa prefata,
Directorul Caragiale,
Ar fi zambit pe sub mustata…
Stand pe-un colt, cam inghetat, un cetatean gandea mirat :
Cu un fulg nu e ninsoare, o ninsoare e mai mare
Ar fi bine, una dupa alta ( ca sa fie buna poanta )
Toate piesele Caragiale sa se insire magistrale,
Preelectorale…
Sincer
Si ,,la noi in casa”, mere ,,O noapte furtunoasa” ,
Azi, scrisori nu prea mai conteaza, cine pe cine curteaza,
Ci de exemplu, ,,Telegrame…” , port-aluzii in alte drame ,
Cum incepe, magistral, Dramaturgul – genial :
,, Injurat grav Dumnezeu mami, palme cafine central “…
ianuarie 30, 2012 at 1:19 pm
m-ai naucit! 🙂
ianuarie 30, 2012 at 2:05 pm
Si pe mine… dar sa o luam ca la scoala: ce a vrut sa spuna autorul? Ce sentimente vrea sa transmita?
Ei bine, autorul vrea sa sentimentul de desartaciune pe care il simte vizionand preocuparea contemporanilor pentru scandal, proteste, amoruri vulgare in loc sa aiba grija de propasirea natiei si poporului. Mai mult chiar sugereaza o actualitate pe care scriitura lui Caragiale inca o suporta. Caragiale, ca de obicei, este nemuritor!
ianuarie 30, 2012 at 6:12 pm
Ce frumos..
februarie 1, 2012 at 1:40 am
ce dor mi-e sa jonglez cu cuvintele din piesle lui..
februarie 1, 2012 at 1:42 am
piesele*
februarie 6, 2012 at 6:47 am
„Un blog în versuri…
Nu-i uşor
Să fii pe placul tuturor.
Mulţi văd, puţini pricep
Şi tu-i bagi pe toţi în jep.”
Hai că m-am scremut să-ţi las şi eu un comentariu în versuri. :)))
„Jep” e buzunar (în Banat).